In articolul de fata voi descrie o modalitate simpla de a alege numele cel mai bun pentru produsul sau serviciul pe care vrei sa il creezi.  Identitatea unei entitati este, de multe ori, foarte greu de cuprins intr-un singur cuvant sau o expresie foarte scurta, iar multe din denumirile la care te-ai gandi intuitiv sunt deja antamate si legate irevocabile de proiectele competitorilor. Oricum, tiparele nu mai sunt la moda, si, mai ales ca este mai greu de obtinut, originalitatea este la mare pret. Pentru a valorifica aceasta piata intelectuala, psihologii se inghesuie sa propuna solutii pentru canalizarea creativitatii.

Un set de reguli universal valabile pentru orice fel de proces creativ contine fazele prin care ar trebui sa treaca fiecare componenta a produsului de creatie, dar si conditiile ideale pentru cea mai mare eficienta. Cele patru faze sunt:

  1. Analiza problemei si definirea sarcinii;
  2. Generarea ideilor;
  3. Structurarea, evaluarea si filtrarea ideilor;
  4. Implementarea ideilor.

Intre preconditiile optime pentru mai multe solutii mai eficiente si mai creative se numara:

  • lipsa stresului si anxietatii;
  • mediu inclinat spre inovatie (mai degraba decat spre sanctionarea greselilor);
  • lipsa presiunii timpului;
  • spatiu fizic;
  • organizarea in grupuri eterogene;
  • ignorarea regulilor si principiilor;
  • evitarea gandirii doar in alb si negru etc.

Intentionez sa detaliez si sa completez acest tip de generalitati ale procesului de creatie intr-un articol ulterior. Acest articol este concentrat pe o tehnica mai putin cunoscuta, numita stimulating word analysis. Metoda poate fi urmata individual sau chiar si in grupuri mai mari, de pana la 10-12 persoane, si este folositoare in special pentru procesele in care generarea de idei ocupa rolul central. Titlul unei reviste, numele unui aparat revolutionar de masurare a timpului, cadoul ideal pentru o aniversare sunt doar cateva exemple pentru probleme in care aceasta metoda ar putea fi de folos.

Materiale necesare: dictionar, enciclopedie sau ceva asemanator. Daca stimulating word analysis se face printr-o sedinta “fizica”, o tabla sau un flipchart sunt de ajutor pentru organizarea ideilor. In loc de dictionar, eu am folosit cu rezultate multumitoare un generator de cuvinte si fraze precum acesta.

Faza 1 (prima runda): Nu se poate incepe cu altceva decat cu definirea problemei, chiar si atunci cand lucrezi de unul singur. Clarificarea anumitor aspecte pe hartie poate fi de mare ajutor, mai ales in faza a treia. Desemneaza o persoana care sa se ocupe cu centralizarea ideilor. Culege in jur de cinci cuvinte aleatorii din dictionar/enciclopedie. Analizeaza primul cuvant si incearca sa gasesti cat mai multe lanturi de asocieri, de orice fel. Toate asocierile sunt trecute pe tabla/flipchart. Dupa clarificarea problemei, nu se mai tine cont de sarcina initiala in procesul de generare de asocieri.

Faza 2 (analiza semantica diferentiata): Se reia analiza fiecarui cuvant gasit considerand diferite aspecte, cum ar fi functia la care serveste, cum este structurat, ce il face deosebit, cu ce seamana ca si forma etc. Apoi se procedeaza la a traduce intreaga masa de asocieri, bucata cu bucata, la problema initiala. Cu cat varietatea este mai mare cu atat mai creativ poate fi resultatul.

Faza 3 (transfer la problema si evaluare): Se selecteaza cele mai potrivite analogii si se remodeleaza, dupa caz. Daca este nevoie, se pot pastra doua sau trei idei, care sa poata fi reanalizate cu o alta ocazie.

Sfatul meu este sa nu te opresti la prima asociere care suna bine. O sesiune tipica de stimulating word analysis ar trebui sa dureze intre o ora jumate si doua ore (ceva mai putin daca este facuta individual).

Un exemplu de lant de asocieri care a dus la rezolvarea unei probleme reale (cumpararea unui cadou pentru aniversarea unei relatii romantice, de la un el la o ea), cu respectarea tuturor pasilor descrisi in acest articol: hipodrom (cuvantul din dictionar) -> cursa -> alergare -> pas -> pedometru. Tipul a cumparat pedometrul si l-a folosit pret de 10.000 de pasi, dupa care l-a daruit prietenei, cu mesajul ca are dovada ca fiecare pas pe care l-a facut a fost cu gandul la ea. Este de prisos sa spun cat de bine a fost primit acest cadou.

Multumiri pentru materialul care sta la baza articolului doamnei Dr. Katrin Lo Baido. Voi reveni cu completari daca gasesc de cuviinta.

Sursa foto.

Popularity: 14%


4 comentarii la “Cum sa alegi numele perfect pentru conceptul tau”

  1. Stefan Murgeanu says:

    hmmm, oare Steve Jobs a analizat mult semantica diferentiala pana sa faca transfer la problema si evaluare, pentru ca, in final, sa vina cu un nume atat de sugestiv pentru industria IT: Apple?!?!? :)

    ReplyReply
  2. Radu says:

    @Stefan Murgeanu: Daca stiu bine, ideea cu Apple se referea la visul lui Jobs de a face ceva similar cu reinventarea gravitatiei de catre Newton (cel care a fost lovit in cap de mar). In orice caz, e mai bine decat daca i-ar fi zis lamaie sau mai stiu eu cum.

    ReplyReply
  3. ivory says:

    “In orice caz, e mai bine decat daca i-ar fi zis lamaie sau mai stiu eu cum.”

    Succesul lui Apple nu se datoreaza numelui ci promovarii/istoriei/mitului snobistic din jurul lui. Putea sa se cheme oricum.

    ReplyReply
  4. Radu says:

    @ivory: Ma refeream la conotatiile negative pe care le are Lemon, as in “when life gives you lemons”.

    Sunt absolut de acord ca succesul lui Apple are alte surse decat numele, dar numele acesta este acum parte importanta a imaginii companiei.

    ReplyReply

Leave a Reply

XHTML: Poti folosi urmatoarele taguri: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>