Nemtii o au scurta. Sesiunea. Bine, nu la universitatile lor bastinase, ci la asta la care pierd eu vremea. Semestrul de toamna a inceput pe 2 septembrie si, dupa 14 saptamani, s-a terminat fix ieri. Sesiunea incepe, in mod normal, pe 10 decembrie, si se termina pe 23. Eu nu am beneficiat de cele doua zile de respiro, intrucat unul din cele trei examene de care ma bucur zilele acestea (nu disperati, sunt trei pentru ca am avut tone de prezentari si destule eseuri, nu pentru ca nu se invata nimic si n-au din ce sa ne intrebe) s-a desfasurat chiar azi. Grila, cu notitele in fata. Deci am dormit pe saturate azi-noapte, si mi-am permis sa savurez pe indelete perlele strecurate intentionat de seful de catedra de la viitorul program de Master in Social Entrepreneurship. Ca sa nu ziceti ca sunt baiat rau, le impart cu voi. Prima este de la partial.

1. What does the term the “networked polity” describe?
a) A parliament equipped with wireless LAN.

2. In what of the following senses does a social entrepreneur differ from other types of entrepreneurs?
d) Social entrepreneurs are business people who are also card-carrying members of trade unions.

3. Apart from being more democratic, for what reason is a clumsy solution – in principle – preferable to an elegant solution in quality management?
b) Clumsy solutions provide jobs for university professors.

Desigur comentariile pline de miez ale Prof. Ney nu s-au rezumat la intrebarile mestesugite din examene, omul este efervescent si in viata reala. Drept dovada:

“The added utility of the 5th pint of beer is much smaller than that of the 1st – that’s the law of diminishing returns.”

“Something that is bad quality makes you use bad language.”

“This swine flu… I had it. One moment I was fine, and the next I was desperate to lay down on my back and roll in the mud.”

“Do not work harder, but smarter.”

P.S.: conform principiului Pareto, 80% din rezultate necesita 20% din eforturi. Asadar, “Do not work harder, but smarter.”

Sursa foto.

Popularity: 24%

Locuiesc in cadrul campusului universitatii la care sunt matriculat, undeva in nordul Germaniei, intr-o fosta baza militara americana, intinsa pe o suprafata nu foarte mare, dar destula pentru cateva sute de suflete sa poata supravietui fiziologic (psihologic, ma foarte indoiesc) fara contacte cu “lumea externa”. Studentii undergraduate sunt gazduiti de patru camine, fiecare cu numele, simbolurile si traditiile lor. In fiecare camin locuiesc intre 130 si 200 de studenti (pentru ca al patrulea camin este proaspat construit si inaugurat primavara aceasta, niciunul din camine nu este ocupat complet), totalizand undeva intre 600 si 700 de tineri. Eu locuiesc in caminul albastru, denumit Mercator College, caruia 171 de studenti din 30 de tari ii spun acasa (casa parinteasca se numeste, desigur, acasa-acasa). Numele a fost inchinat celor care se ocupa de Mercator Stiftung, fundatia care a suportat cea mai mare portiune a costurilor amenajarii spatiului in care locuim. Totusi, oamenii nu au considerat misiunea incheiata acum 7-8 ani, cand s-au terminat constructiile, ci ofera in fiecare an cate 5.000 de Euro pentru doi studenti merituosi care locuiesc aici, unul din anul doi si unul din anul trei. Festivitatea aferenta a avut loc aseara. Read the rest of this entry

Popularity: 100%

Twitter este una dintre cele mai greu de definit inventii simple din istoria omenirii. Din cauza aceasta, probabil, dar si prin prisma investitiilor psihologice* pe care le propune, serviciul nu a prezentat inca vreo platforma de monetizare si de recuperare a celor 155 de milioane de dolari despre care se stie ca au fost deja investiti. Considerata de multi un rival pentru Twitter, reteaua sociala Facebook ar putea veni cu un raspuns neasteptat la intrebarile guruilor social media. Twitter ar trebui sa astepte, si sa se astepte la ce e mai rau, pentru a-si putea strange profitul.

Afirmatia de mai sus nu are niciun sens pana nu afli ca Facebook ar trebui sa primeasca doua miliarde de dolari de la spammerii impotriva carora a castigat deja procese. Printre cei care au fost pedepsiti nu doar cu suspendarea conturilor de Facebook, dar si cu plata unor sume astronomice de catre instante judecatoresti din State se numara Adam Guerbuez si Sanford Wallace. De banii acestia, Zuckerberg si ai sai ar putea sa cumpere SUV-uri pentru nici mai mult nici mai putin decat o treime din utilizatorii romani ai platformei. Pentru Twitter, banii ar insemna o rata a profitului de 1000%!

Sigur, cei doi si multi altii in situatii similare vor fi declarati insolvabili, dar asta nu inseamna ca cel mai tanar din topul celor mai bogati americani nu va pune mana pe niste sume frumoase, profitand de neatentia utilizatorilor mai putin potenti si lipsa de scrupule a unor agenti de marketing. Twitter are o audienta nu foarte diferita si poate deveni oricand o piata de desfacere pentru alde Tantrum Verde sau leucoplast cu puteri magice.

*Investitiile psihologice pe care participantii la interactiune le fac nu sunt direct legate de amanarea monetizarii, ci de expansiunea retelei si fidelizarea membrilor. Twitter lasa carligul in apa mai mult decat ceilalti pescari.

Sursa foto.

Popularity: 7%

Tocmai am primit un e-mail prin care sunt rugat sa raspandesc o metoda prin care se incearca sa se raspunda la intrebarea din titlu. Metoda include un chestionar conceput pentru studentii romani care sunt la facultate in Romania. Din cate imi dau seama, comparatia include cel putin studenti nemti si chinezi, dar inca nu am apucat sa raspund mesajului, sa cer mai multe detalii. Totusi, proiectul mi se pare destul de interesant incat sa il transmit mai departe aici si sa cer ajutorul cititorilor pentru a completa sondajul.

Marieke este doctoranda la Jacobs University, iar azi am reusit sa petrec 20 de minute cu una dintre coordonatori proiectului dansei, discutand despre educatie intr-un context multicultural. Pentru ca ma intereseaza subiectul, va rog sa o ajutati sa isi culeaga datele pentru studiu.

Buna,

În viaţa unui student învăţătura ocupă un loc important. Cu toţii
încercăm să învăţăm cât de „bine“ putem. Dar ce înseamnă de fapt „a
învăţa bine“? Această întrebare stă la baza unui proiect de cercetare
internaţional susţinut la Jacobs University. Aş fi foarte recunoscătoare
dacă ai dori să participi la acest (scurt) studiu, răspunzând la câteva
întrebări legate de ce înseamnă studiul pentru tine. Completarea
chestionarului nu va dura mai mult de 15 minute la:
http://www.unipark.de/uc/Rlearningsurvey/

Aş dori să îţi mulţumesc anticipat pentru timpul acordat!

Pentru alte întrebări, mă poţi contacta (în engleză sau germană) la:
m.vanegmond@jacobs-university.de

Thanks!

Marieke van Egmond

P.S.: Voi incerca sa obtin macar o parte din concluziile Mariekei in urma acestor cautari, sunt convins ca vor arata foarte interesant.

Buna,

În viaţa unui student învăţătura ocupă un loc important. Cu toţii
încercăm să învăţăm cât de „bine“ putem. Dar ce înseamnă de fapt „a
învăţa bine“? Această întrebare stă la baza unui proiect de cercetare
internaţional susţinut la Jacobs University. Aş fi foarte recunoscătoare
dacă ai dori să participi la acest (scurt) studiu, răspunzând la câteva
întrebări legate de ce înseamnă studiul pentru tine. Completarea
chestionarului nu va dura mai mult de 15 minute la:
http://www.unipark.de/uc/Rlearningsurvey/

Aş dori să îţi mulţumesc anticipat pentru timpul acordat!

Pentru alte întrebări, mă poţi contacta (in English or German) la:
m.vanegmond@jacobs-university.de <mailto:m.vanegmond@jacobs-university.de>

Thanks!

Marieke van Egmond

Popularity: 31%

Pentru ca maine dimineata va trebui sa sustin un partial relativ complicat, si pentru ca experientele cu examenele la cursurile premergatoare acestuia nu au fost cele mai placute, am decis sa abordez o strategie diferita pentru last-minute cramming. Daca pana acum noptile albe nu m-au ajutat prea tare, va prezint conceptul de noapte gri. Prin urmare, nu voi petrece toata noaptea studiind, ci voi dedica urmatoarele doua cicluri de cate 5 ore unui program ce include, in ordine:

• 1 ora somn
• 10 minute internet
• 1 ora 55 studiu
• 10 minute internet
• 1 ora 55 studiu

Sunt curios daca o sa reusesc sa ma tin de program si daca o sa imi fie de folos cele aproape 8 ore de studiu. Oricum, am o sticla mare de energizant, pentru situatii de urgenta.

Vom actualiza acest articol cu rezultatele preliminare si concluziile. Daca este o metoda de succes, o voi folosi/populariza in continuare. Foarte curand somn.

Update 1: Am fost salvat de la vreo doua-trei ore de lucru de o colega care a vrut sa isi upgradeze karma si a trimis la persoane alese fisa cu teoria si formulele esentiale, asa ca am inlocuit al doilea ciclu cu somn. Concluzia ar fi ca o noapte gri nu trebuie incercata decat daca esti convins ca te poti scula de cum suna alarma (este pentru oameni tari).

Examenul in sine a decurs bine, sper sa iau 2.

Update 2: Ziua de astazi (2 noiembrie) a fost incarcata din punctul de vedere al aplicabilitatii teoriei noapte gri. In primul rand, am repetat strategia pentru un examen de microeconomie, la care m-am descurcat chiar mai bine decat la precedentul (da, a fost substantial mai putin complicat), si am primit raspunsurile la examenul in onoarea caruia am scris acest articol. Nota a fost 2.33 (75-80%), deci un pic mai slab decat ma asteptam. Totusi, rezultatul a fost mai bun decat cel de la rezultatul examenului omolog din semestrul de primavara, pentru pregatirea caruia am investit de cel putin doua-trei ori mai mult timp, dar inaintea caruia nu am dormit chiar deloc. Metoda sta in picioare, momentan.

Popularity: 11%

Una dintre pietrele de incercare ale sociologiei este disecarea culturii si explicarea diferentelor culturale pe baza diverselor componente. Hofstede este de parere ca o cultura nu poate fi luata ca atare, dar poate fi privita ca o ceapa, cu mai multe straturi conceptuale, de sine statatoare, dar interdependente. Unul dintre aceste straturi este muzica pe care o ascultam, sau, dupa cum dovedeste Bryson, muzica pe care nu o ascultam.

Majoritatea studiilor facute in legatura cu gusturile si cultura consumabila sugereaza ca exista un spectru al pretentiilor pe care fiecare tip il emite. Daca celebrul Bourdieu ar spune ca nivelul culturii consumate (inclusiv al muzicii) este subordonat clasei sociale, si ca ar fi de bon ton sa asculti numai opera, cercetatorii mai tineri intorc piramida si dovedesc ca toleranta este o masura a ceea ce am numi o cultura vasta. Cu alte cuvinte, Bryson (op.cit.) a ajuns la concluzia ca o educatie mai inalta, precum si o ocupatie mai prestigioasa sunt indicatori pentru nivelul de toleranta fata de muzica considerata inferioara, dar si de fanii acesteia. In plus, tinerii si femeile par sa fie mai deschisi decat cei varstnici sau, respectiv, barbatii. Asadar, o proaspata absolventa de facultate este cel mai probabil cea mai admirabila persoana pentru oamenii de culte de pretutindeni.

In Romania, aceasta s-ar traduce prin aceea ca disputa clasica dintre “roacari” si “manelari” este egala, pentru ca ambele subculturi investesc, probabil, aceeasi energie in a displace tot ce nu ii reprezinta in mod direct. De asemenea, cei care spun ca singura muzica pe care o pot suporta este muzica clasica sunt aproximativ la fel de saraci in capital cultural, au pretentii mai mari, dar probabil mai putin veritabile, aratand snobism. Dupa cum spune o vorba veche, nu ar exista lumina daca nu ar fi intuneric – daca nu esti deschis la toate tipurile de muzica, nu vei putea sa intelegi toate fineturile.

Studii empirice de genul acesta nu doar ca aduc alta perspectiva asupra clasificarilor dintre tipurile recomandate de gusturi, dar sunt piese constituente la baza intelegerii a ce inseamna cultura, si cat de importante sunt capitalul cultural, multiculturalitatea si deschiderea.

Deci, ce asculti?

Sursa foto.

Popularity: 10%