Stateam azi si ma uitam pe geam sa vad cum scade valoarea apartamentului parintesc. La poalele sale, la mare colt de intersectie, fix peste drum de gura de metrou, liceul colegiul Sincai si parcul Tineretului, loc cu vad ca-n povesti, a rasarit brusc si indecent o shawormerie cu rezonante kosher – Jerusalems Shaworma (sic). Si daca alaltaieri inca mai lucrau de zor la baraca unde se intampla minunatiile culinare, astazi a fost marea deschidere – totul gratis! Da, pe vreme de criza, mancare pe degeaba! Dupa doua ore si ceva de promotie, cam 80 de fomisti potentiali clienti asteptau afara, in soare, plus cine stie cati care trecusera de bodyguarzi si patrunsesera in incinta, dupa un timp de asteptare estimat la o ora si jumatate. Intrebarea mea este, considerand aceste date ale problemei, si ca o shaworma acceptabila (nu neaparat de la exclusivistii de la Dristor, shaworma de fite, pentru cine nu stie) este, probabil, mai ieftina de 2 euro, daca romanul nu se descurca sa produca mai mult de 1 euro pe ora astfel incat sa isi permita sa munceasca cele doua ore de asteptare si sa isi ia shaworma probabil mai buna, sa ii mai ramana ceva marunt, si fara sa stea in soare? A, nu mentalitatea… si apoi aceeasi discutie ca aici.

P.S.: asta a fost deja, te rog eu nu te duce la astia maine sa le ceri shaworma gratis ca ai vazut la mine pe blog, ca eu trebuie sa trec pe acolo de fiecare data cand merg in oras, si chiar nu m-as pune cu uniformisti cu shaworma la ghiozdan.

Popularity: 11%

Sute de milioane de parinti din lumea intreaga sunt absolut convinsi ca timpul petrecut de odraslele lor pe internet este timp pierdut din care acestea nu se aleg cu nimic, si probabil ca toti acestia sunt de acord ca raul cel mai mare dintre toate il reprezinta jocurile, indiferent daca sunt flash, bazate pe text sau pe muzica. Totusi, parintii insisi sunt o portiune importanta din populatia de utilizatori ai eRepublik, primul simulator socio-politico-economico-militar care se poate juca cu ajutorul unui browser.

Jocul a fost lansat in urma cu doi ani si reprezinta ideea romanului George Lemnaru, iar acum este in faza de “imbunatatiri sustinute”. Desi nu este nici pe de parte o aplicatie web perfecta, a reusit sa creeze comunitati puternice si pasiuni persistente. Fiind unul dintre putinele jocuri care face apel la nationalismul participantilor, este un mediu in care competitia si cooperarea sunt la fel de importante – este greu de spus ca un jucator anume este castigator, dar daca destui jucatori priceputi conlucreaza fructuos, echipa lor (adica tara, partidul, gruparea militara sau diplomatica) poate castiga respectul sau teama tuturor celorlalte echipe echivalente. Mai ales ca punctele culminante ale distractiei sunt Read the rest of this entry

Popularity: 43%

Dupa cum spuneam pe 11 decembrie, ma rebranduiesc putintel (procesul e de mai lunga durata, intrucat coincide nefericit cu sesiunea si sarbatorile), iar asta implica renuntarea la eticheta alpha pe care am avut-o pana acum. Pe langa asta, vechiul text explicativ de dedesubt s-a transformat din “Un alt blog 2.0. Da’ e al lu’ Radu” (care, fie vorba intre noi, a fost scris intr-un moment de inspiratie minima, si nici macar nu a avut vreodata sens) in “Note: Please do not hurt yourself in the process”. Unii dintre voi (cei cu care mai schimb impresii pe messenger) stiti ca textuletul este omniprezent la statusul meu de mai bine de un an, dar abia acum a venit timpul sa explic intregului popor despre ce e vorba. Read the rest of this entry

Popularity: 43%

Povestea pe scurt: parlamentul studentesc de la Jacobs (universitatea unde pierd vremea 8 luni pe an) a decis, in marinimia sa, sa acorde un total de 10.000 Euro unor proiecte inauntrul campusului care ar imbunatati viata cat mai multor studenti. Printre propunerile respinse inca din prima faza a selectiei se numara cererea majoretelor de a primi finantare pentru a isi cumpara pompoane. Decizia parlamentului a fost luata printr-o metodologie care aminteste de Parlamentul Romaniei, dar asta e deja o alta mancare de peste. In orice caz, decizia a suparat ma multa lume decat de obicei, iar fetele noastre majorete, in tulburarea lor, au decis sa dea o palma parlamentului si sa isi faca singure rost de bani. Asa ca s-au strans, au contractat o colega fotografa, si au iesit cu un calendar pe anul 2010 de toata frumusetea. Read the rest of this entry

Popularity: 44%

Daca da, atunci e musai sa ii multumiti lui Hitler. Fanta s-a nascut in urma ruperii relatiilor economice dintre Statele Unite si Germania in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Ceea ce a insemnat ca siropul cu reteta ultra-secreta din care se fabrica Coca-Cola nu a mai putut fi importat, ducand spre falimentul sucursalei nemtesti a companiei. Faliment care a fost evitat cu mare indemanare de strategii germani. Acestia au rezolvat problema prin inventarea si producerea unei noi bauturi sub egida Coca Cola.

Crearea retetei Fanta demonteaza mitul nemtilor lipsiti de imaginatie, dar il reconfirma pe cel al eficientei germane. Practic, au luat resturi cu care nu ar fi hranit nici macar animalele, precum zerul si tescovina (chestia care ramane dupa stoarcerea strugului cand se face must – se numeste asa pentru ca “utilajul” vinovat este teascul), au adaugat un pic de culoare, aroma si dioxid de carbon, au desenat o eticheta si au gandit o denumire (Fanta vine de la nemtescul “Fantasie”, fantazie) si au inceput sa faca bani. Desi bautura a aparut in 1940 si a avut o priza nebuneasca la publicul nemtesc (exista o reteta de prajitura cu Fanta in Germania – da, acest popor nu este gandit pentru bucatarie), a scos capul pe piata externa abia in anii ‘60, existand astazi in zeci de varietati peste tot in lume.

Eu n-am mai baut Fanta de cand i-am aflat povestea, din documentarul The Corporation, dar probabil o sa ma reapuc, mai ales ca am aflat ca este bautura preferata a Papei Benedict.

Heil Fantasie!

Sursa foto.

Popularity: 39%

Am avut placerea sa particip la deschiderea seriei de prezentari a unuia din cluburile studentesti din care fac parte, pe numele sau Business Entrepreneurship and Management Society (BEaMS). Seria de prezentari care are ca subiect modelele de afaceri ale celor mai tari companii din diverse domenii a debutat cu o serata despre Google (scuze, n-am gasit link catre ei).

Prezentarea a inclus un scurt istoric al companiei, cateva din cele mai remarcabile produse si, partea pe care am prezentat-o eu, de ce sunt atat de smecheri. Pe scurt, prezentarea a subliniat urmatoarele idei:

• Brin si Page, capeteniile Google sunt tare incapatanati si au ajuns sa se contrazica non-stop in primii ani de cand s-au cunoscut;
• Google s-a numit initial “frectia de spinare” (BackRub);
• Google are o gramada de produse misto cu functionalitati destepte;
• Succesul Google poate fi explicat intr-o carte foarte groasa, sau in trei cuvinte simple: Tehnologie, Advertisement, Incredere;
• Ideea Page Rank pentru a valida relevanta paginilor indexate a fost decisiva pentru a castiga majoritatea pietei, impreuna cu simplitatea interfetei;
• Platforma de advertisements care functioneaza a fost decisiva pentru a castiga majoritatea banilor pe care ii face Google (cam 22 de miliarde de dolari pe an, practic un pic peste 3 dolari per locuitor uman al planetei, in fiecare an);
• Reclamele arata aproape exact la fel ca rezultatele cautarii, si sunt apelate in conformitate cu termenii cautati;
• Banii pe care puteau sa ii cheltuie pe promovarea produselor la inceput au fost investiti in imbunatatirea produselor. Calitatea Google a fost povestita, in schimb, pe cale orala, cum ar spune culegatorul de balade din popor;
• Inovatiile repetate au mentinut compania in varful varfului.

Totusi, principalele provocari la care cei de la Google trebuie sa fie atenti sunt pierderea concentrarii, pierderea oamenilor talentati (dar lipsiti de motivatie) si, mai nou, procesele antitrust. Totusi, motto-ul neoficial al companiei este “Don’t be evil”. Sa speram, dara, ca nu sunt malefici si vor pastra in loc sigur toate informatiile pe care le-au adunat despre fiecare din noi in acesti 11 ani in care ne-au facut, incet-incet, dependenti de serviciile lor.

Update: Vlad mi-a atras atentia ca o parte din intruziunile Google pot fi evitate usor. De exemplu, pentru anonimitate in cautarile Google se poate folosi Scroogle, iar pentru a evita botii care iti citesc corespondenta de pe gmail pentru a optimiza relevanta termenilor de cautare, poti folosi… un alt provider.

Popularity: 9%