Radu 2.0 » proiecte

Livada de fotografii

Radu — Wed, 09 Jun 2010 10:24:49 +0000

De azi pana vineri (11 iunie), statia de metrou Unirii 1 e gazda unei expozitii de fotografie cu tema Bucuresti. Pozele expuse pe coloanele de la peron transformate in fotocopacii constituie baza unor foarte viitoare expozitii ale Bucurestiului de altadata (pentru atunci cand inceputul secolului 21 va fi ceva inconjurat de o aura melancolico-misterioso-fascinanta). Intr-un numar de ordinul miilor (daca nu au mai zburat metrourile din ele), pozele au fost stranse si expuse sub coordonarea celor de la orasul.ro si vor ajunge, de saptamana viitoare, in proprietatea Muzeului Municipiului Bucuresti. Sunt atat de multe fotografii (unele chiar frumoase) incat am reusit sa imi localizez doar jumatate din cele 15 contributii (una dintre ele in poza mai jos).

P.S.: tot de la metrou, tot frumos: FlorinAlexandra pe albmurdar.

Vinde-te

Radu — Sat, 12 Dec 2009 22:48:22 +0000

Povestea pe scurt: parlamentul studentesc de la Jacobs (universitatea unde pierd vremea 8 luni pe an) a decis, in marinimia sa, sa acorde un total de 10.000 Euro unor proiecte inauntrul campusului care ar imbunatati viata cat mai multor studenti. Printre propunerile respinse inca din prima faza a selectiei se numara cererea majoretelor de a primi finantare pentru a isi cumpara pompoane. Decizia parlamentului a fost luata printr-o metodologie care aminteste de Parlamentul Romaniei, dar asta e deja o alta mancare de peste. In orice caz, decizia a suparat ma multa lume decat de obicei, iar fetele noastre majorete, in tulburarea lor, au decis sa dea o palma parlamentului si sa isi faca singure rost de bani. Asa ca s-au strans, au contractat o colega fotografa, si au iesit cu un calendar pe anul 2010 de toata frumusetea.

Dezbracat.

Adica ele, dezbracate. Calendarul costa 10 Euro, si inainte sa ajunga cu livrarea la mine, fetele reusisera sa vanda cateva zeci bune. Contine cam 9 perechi de sani (aproape complet acoperiti, fireste) si (a trebuit sa il rasfoiesc de vreo 5 ori pana sa descopar asta) lunile anului urmator. Probabil ca incasarile totale vor fi destul de mari incat sa cumpere cate doua smocuri de beteala pentru fiecare fata, si le va mai ramane destul maruntis sa isi ia destule decoruri dragute pentru calendarul 2011.

Cat costa goliciunea ta non-erotica, avand in vedere cauza nobila careia ii dedici nuditatea? Trebuie sa mentionez ca fotografa este foarte priceputa, executia este in alb-negru (deci mai pentru pudici), non-explicita, si se asteapta aprecieri generoase. Desigur, sondajul este anonim, deci fii sincer!

P.S. primii cinci care comenteaza primesc pe mail o poza cu una din ilustratiile mele favorite.

P.S.2: daca esti una din persoanele care a vizionat calendarul si vrei sa iti exprimi opinia asupra lui in deplin anonimat, nu ma supar asa tare daca folosesti anonim@[service-provider].[extension]. Valabil doar pentru postul asta.

Astazi este ziua…

Radu — Fri, 11 Dec 2009 15:22:21 +0000

… in care ar trebui sa scot eticheta alpha de la blogul meu. Asa cum am zis la inceput de tot, am asteptat saizeci si sase de zile sa vad daca ma tine bunul obicei de a ma plimba pe aici, si in functie de asta, ce fac cu blogul meu cu eticheta alpha. Adica ori il arunc cu tot cu eticheta la gunoi, ori continuu sa ma joc cu vreo orice alta litera de alta sorginte. Pentru ca a inceput sa imi placa sa imi desert saculetul de cugetari pe biti, voi polua in continuare, distrugand stratul de blogzon. Mai intai, o sa fac niscaiva modificari la felul in care arata ce avem aici. Drept urmare, daca ti se pare ca ceva arata ciudat la layout sau chiar continut, e de la mine si incerc sa il repar. Daca arata foarte naspa, inseamna ca am terminat deja.

O sa mai updatez articolul asta cu una-alta cand ma plictisesc de distrus teme de wordpress.

P.S. (15 decembrie): nici dupa 5 zile nu m-am plictisit de distrus teme wordpress, drept pentru care nici n-am mai updatat, nici n-am modificat tema dupa dorinte. O sa fie, la un moment dat, niste statistici aici.

Cat de frumoase sunt romancele?

Radu — Thu, 10 Dec 2009 22:59:00 +0000

N-a trecut mult de cand v-am cerut ultima oara ajutorul, dar de data aceasta este pentru o cauza mult mai nobila. De cand au aflat pentru prima oara ca ei insisi sunt romani, si ca mai exista si alte popoare, romanii s-au intrebat daca sunt cel mai ospitalier popor din lume si daca femeile lor sunt cele mai frumoase din lume. Daca la prima intrebare am primit, in timp, destul de multe raspunsuri incat sa putem conchide ca nu prea suntem printre natiunile excesiv de primitoare, cea de-a doua intrebare este inca deschisa. Dar nu pentru mult timp, indraznesc sa sper. Pentru ca imi doresc sa pun capat acestei incertitudini intr-un mod cat mai stiintific (ca sa nu zica lumea ca am luat cursuri de statistica degeaba).

Asadar, m-am gandit la o metoda, dar nu sunt inca pe deplin convins ca este perfecta, asa ca o sa va rog sa ma asistati in a o imbunatati. Povestea este in felul urmator. De fiecare data cand sunt intr-o tara noua, din care n-am mai colectat date, voi merge pana in centrul celui mai apropiat oras si voi sedea pentru cate cinci-zece minute in trei locuri strategice (si, de dragul validitatii experimentului, cat mai reproductibile in diverse tari), cum ar fi un fast-food international reprezentativ (McDonald’s, Burger King, KFC sau asemanatoare), mijlocul celei mai importante strazi pietonale, o biserica/moschee/templu, un magazin Zara, o statie de autobuz/tramvai. In cele zece minute, voi aprecia toate femeile care mi se perinda prin fata ochilor (sau, ma rog, o portiune cat mai mare si reprezentativa din multimea respectiva) despre care cred ca sunt intre 17 si 32 de ani (capete de interval alese arbitrar), pe baza dimensiunilor urmatoare:

trasaturile fetei;
silueta;
stil vestimentar;
atitudinea/starea sufleteasca;
…

Pentru fiecare dimensiune, fiecare participanta va primi o nota de la unu la cinci, unde cinci este scorul maxim si unu este scorul minim. Desigur, notele vor fi subiective, dar inca nu s-a inventat o masura exacta si obiectiva pentru cantarirea frumusetii. Planuiesc sa fac o proba acestei idei sambata sau duminica in centrul Bremenului. Pana atunci (sau chiar si dupa atunci), va rog sa imi spuneti ce credeti despre aceasta idee si cum poate fi imbunatatit demersul.

Sa ne auzim invingatori, macar la frumusete!

Sursa foto.

Teatrul din gradina

Radu — Wed, 07 Oct 2009 12:46:30 +0000

Cel mai frumos pitch pe care l-am primit spre rezolvare luna trecuta implica promovarea teatrului din campus, spatiu inca neamenajat. O mana de oameni cu (sau fara) inclinatii artistice au decis ca pentru majoritatea reprezentatiilor de teatru, dans sau muzica, cinematograful nu este potrivit, si au reusit sa ia pe mana de la universitate o portiune nefolosita din cladirea cinematografului. Pentru aducerea acestui spatiu la modelul din imagine, au nevoie de 20.000 Euro, din care au strans deja 7.000, numai din surse externe.

Oamenii au nevoie de promovare externa, pentru sponsorizari, si interna, pentru awareness. Noi (pagina inca in dezvoltare), ne vom ocupa de comunicarea cu publicul din campus, iar primul brainstorming in acest sens va avea loc duminica seara, cu aproximativ o luna inainte de lansarea oficiala a TheaterSpace. Campania ce va rezulta va fi documentata aici, impreuna cu o incercare de a masura impactul eforturilor noastre.

Cum e cel mai bine sa promovezi un lacas de cultura unei comunitati eterogene de 1200 de studenti?

Sursa foto.

Saizeci si sase

Radu — Tue, 06 Oct 2009 19:22:29 +0000

Un nene si trei tanti foarte inteligente au facut un studiu prin care au demonstrat, empiric, ca pentru a forma un nou obicei este nevoie, in medie, de 66 de zile de repetitie. Dupa astea 66 de zile, este destul de probabil (din punct de vedere teoretic, desigur) ca automatismul sa “prinda” si gata, te-ai ales cu un nou tabiet enervant.

Cum eu n-as putea sa ii supar prea tare pe acesti academicieni straluciti, si cum prezenta de fata este a enspea mea incercare de a incepe un blog, o sa astept saizeci si sase de zile (am calculat, pana pe 11 decembrie) pana cand o sa imi vand sufletul entitatii care este Radu 2.0, si anume pana cand o sa lucrez la o tema mai aratoasa, o pagina despre, un feed si tot ce mai trebuie unui blog sa fie blog. Daca razbat pana acolo, o sa scot si eticheta [alpha] de pe frontispiciu si o sa ma dau cu capul de tastatura de doua ori mai des ca sa iasa niste litere aranjate frumos, asa, ca aici.

Am zis.

Sursa foto.