Stateam azi si ma uitam pe geam sa vad cum scade valoarea apartamentului parintesc. La poalele sale, la mare colt de intersectie, fix peste drum de gura de metrou, liceul colegiul Sincai si parcul Tineretului, loc cu vad ca-n povesti, a rasarit brusc si indecent o shawormerie cu rezonante kosher – Jerusalems Shaworma (sic). Si daca alaltaieri inca mai lucrau de zor la baraca unde se intampla minunatiile culinare, astazi a fost marea deschidere – totul gratis! Da, pe vreme de criza, mancare pe degeaba! Dupa doua ore si ceva de promotie, cam 80 de fomisti potentiali clienti asteptau afara, in soare, plus cine stie cati care trecusera de bodyguarzi si patrunsesera in incinta, dupa un timp de asteptare estimat la o ora si jumatate. Intrebarea mea este, considerand aceste date ale problemei, si ca o shaworma acceptabila (nu neaparat de la exclusivistii de la Dristor, shaworma de fite, pentru cine nu stie) este, probabil, mai ieftina de 2 euro, daca romanul nu se descurca sa produca mai mult de 1 euro pe ora astfel incat sa isi permita sa munceasca cele doua ore de asteptare si sa isi ia shaworma probabil mai buna, sa ii mai ramana ceva marunt, si fara sa stea in soare? A, nu mentalitatea… si apoi aceeasi discutie ca aici.

P.S.: asta a fost deja, te rog eu nu te duce la astia maine sa le ceri shaworma gratis ca ai vazut la mine pe blog, ca eu trebuie sa trec pe acolo de fiecare data cand merg in oras, si chiar nu m-as pune cu uniformisti cu shaworma la ghiozdan.

Popularity: 11%

Remarc ca articolele de aici din ultimele luni sunt rodul coproductiei dintre lene (a se citi procrastinare crasa) si coincidenta. Ca sa ramanem in aceasta nota deosebit de lucrativa, total intamplator aparut pe prima pagina din facebook ar fi subiectul marketingului care te face mai frumos, mai destept, mai amuzant si mai gustos. Am aterizat, via @alinacst si respectiv @yozness, pe paginile a doi oameni pe care ii admiram tacit si pe a caror munca sper sa o pot evalua live vara asta. Sergiu Floroaia spune ca marketingul te face mai amuzant, intrand in detalii de psihologia grupului pe care un manager (marketer) bun trebuie sa il aduca in valuri in fata scenei pe care se face stand-up. Copolovici spune ca faptul ca dreptatea este intotdeauna de partea clientului si ca restaurantele pot fi mai mult decat un loc unde se mananca face parte din conceptul de marketing – nici produsele de calitate si personalizate nu se marketeaza singure, dar calitatea si intimitatea sunt importante pentru succes.

Poate ca aceste aspecte scapa definitiei traditionale a marketingului. Poate ca unele din ele lipsesc unor cariere intregi de marketeri. Dar de multe ori sunt in viata unor persoane care nu au auzit de Kotler si care isi ghideaza succesul dupa instinct. Pentru ca, extrapoland, marketing-ul este intru toate.

Popularity: 12%

Astazi sunt scurt (mai bine decat deloc). Am de scris o treime dintr-un eseu despre sustinerea educatiei si despre cat de mult trebuie rasplatite varfurile versus cat de mult trebuie sustinuti cei care sunt foarte buni, dar nu si-ar permite educatie de calitate. Probabil unul din argumentele pe care le voi aduce in discutie pentru a sustine ideea ca oricine care merita sa mearga la o facultate foarte buna trebuie sa o poata face indiferent de situatia materiala este teoria lui Malcolm Gladwell care sustine ca unul din cele mai importante criterii pentru succes intr-un domeniu este repetitia si antrenamentul – 10.000 de ore pana la varsta de 20 de ani (asta ar insemna ca cine se decide sa devina un geniu incepand cu varsta de 4 ani ar trebui sa se antreneze cinci zile pe saptamana cate 2 ore jumate pana la 20 de ani). Si totusi, exista instante in care talentul pre-existent (pentru copiii nascuti talentati/genii) poate accelera procesul. Intamplator am vazut azi doua clipuri care arata piticuti cu talente mari de la varste mici. Sunt curios care dintre cele doua situatii ti se pare mai emanatoare de talent.

P.S.: foarte interesant embeddingul trilulilu, nu te lasa sa vezi clipul daca pagina nu contine un link inapoi catre ei.

Popularity: 14%

Desi nu fumez ierburi dubioase (sau tocmai de aceea), uneori stau si ma intreb cum poate fi atat de apreciat un mos grasan, neingrijit, cu pipa in gura si amator de licori tari, exploatator de persoane cu dizabilitati (da, stiu de ce se zice ca spiridusii lui sunt speciali, ca doar sunt speciali, nu?) si de animale care au tras pe nas destul incat sa creada ca pot sa zboare, care intra prin efractie, in timpul noptii, in locuinte private din atat de multe tari, carand in spate un sac mare si teribil de suspect. Unde mai pui ca nici nu foloseste centura de siguranta de la sanie, desi calatoreste cu viteze clar peste limitele admise, mai ales in localitate. Dar nu, nu este tratat precum un strain care ofera dulciuri si jucarii copiilor, in timp ce Dumnezeu stie ce poarta pe sub halatul ala rosu (de exemplu, in Australia este exhibitionist de-a dreptul, pentru ca la copiii din partea cealalta a lumii el vine calare pe surfboard. Read the rest of this entry

Popularity: 37%

Dupa cum spuneam pe 11 decembrie, ma rebranduiesc putintel (procesul e de mai lunga durata, intrucat coincide nefericit cu sesiunea si sarbatorile), iar asta implica renuntarea la eticheta alpha pe care am avut-o pana acum. Pe langa asta, vechiul text explicativ de dedesubt s-a transformat din “Un alt blog 2.0. Da’ e al lu’ Radu” (care, fie vorba intre noi, a fost scris intr-un moment de inspiratie minima, si nici macar nu a avut vreodata sens) in “Note: Please do not hurt yourself in the process”. Unii dintre voi (cei cu care mai schimb impresii pe messenger) stiti ca textuletul este omniprezent la statusul meu de mai bine de un an, dar abia acum a venit timpul sa explic intregului popor despre ce e vorba. Read the rest of this entry

Popularity: 43%

Povestea pe scurt: parlamentul studentesc de la Jacobs (universitatea unde pierd vremea 8 luni pe an) a decis, in marinimia sa, sa acorde un total de 10.000 Euro unor proiecte inauntrul campusului care ar imbunatati viata cat mai multor studenti. Printre propunerile respinse inca din prima faza a selectiei se numara cererea majoretelor de a primi finantare pentru a isi cumpara pompoane. Decizia parlamentului a fost luata printr-o metodologie care aminteste de Parlamentul Romaniei, dar asta e deja o alta mancare de peste. In orice caz, decizia a suparat ma multa lume decat de obicei, iar fetele noastre majorete, in tulburarea lor, au decis sa dea o palma parlamentului si sa isi faca singure rost de bani. Asa ca s-au strans, au contractat o colega fotografa, si au iesit cu un calendar pe anul 2010 de toata frumusetea. Read the rest of this entry

Popularity: 44%